Consecințele încălzirii globale afectează întreaga umanitate, inclusiv pe cele care își doresc să aibă copii. Într-adevăr, schimbările climatice afectează femeile însărcinate , care se confruntă cu nașteri premature, cu riscul aferent pentru sănătatea bebelușului. Maternitatea în perioadele de schimbări climatice drastice a devenit o preocupare tot mai mare pentru experții în sănătate și mediu. Pentru a aprofunda aceste preocupări, este esențial să înțelegem modul în care schimbările climatice și femeile însărcinate sunt interconectate.
În regiunile vulnerabile precum Nicaragua și Caraibe, experții în climă a Băncii Mondiale spun că temperaturile vor crește în medie cu 4 grade. Acest lucru va aduce mai multe secete și o creștere cu 80% a incidenței ciclonilor tropicali, în timp ce ghețarii vor continua să dispară, generând un efect secundar asupra ecosistemului și sănătății publice.
Un studiu recent intitulat „Șocurile meteorologice și sănătatea la naștere în Columbia” a relevat că sănătatea acestui grup ar fi afectată semnificativ. Rezultatele indică faptul că, cu cât un val de căldură durează mai mult, cu atât este mai mare probabilitatea nașterii premature. Deși efectele nu sunt alarmante în prezent, reducând probabilitatea unei nașteri naturale cu 0.5% și probabilitatea unei nașteri sănătoase cu 0.4%, studiul avertizează că, dacă temperaturile continuă să crească, vor exista mai multe valuri de căldură și, prin urmare, riscurile pentru sănătatea mamei și a copilului sunt susceptibile de a crește.
Impactul asupra sănătății femeilor însărcinate
Pentru a avea urmași sănătoși, este crucial să putem face față schimbărilor climatice, iar acest lucru implică deținerea unor resurse economice suficiente pentru a supraviețui într-un mediu din ce în ce mai ostil. Sănătatea emoțională a femeilor însărcinate este, de asemenea, un factor determinant. Dacă acestea suferă de stres sau depresie , acest lucru poate avea un impact negativ asupra dezvoltării fătului. Un studiu realizat în Kenya a arătat că o reducere anuală de 1 milimetru a precipitațiilor duce la o creștere de 0.9% a hormonului stresului, cortizol. Dacă acest nivel de stres rămâne ridicat timp de zile sau săptămâni, probabilitatea ca mama să dezvolte boli crește considerabil.
Pentru a proteja sănătatea mamelor și a copiilor, este imperativ să se sprijine atât creșterea investițiilor în sănătatea publică pentru controlul sarcinii, cât și îmbunătățirea accesului la alimente , în special pentru familiile cu venituri mici. Fără acestea, ciclul sărăciei și al sănătății precare poate deveni un cerc vicios. Este vital să înțelegem că acești doi factori sunt intrinsec legați, ceea ce necesită atenție.
Valuri de căldură și riscuri în timpul sarcinii
Efectele valurilor de căldură asupra femeilor însărcinate sunt alarmante. Expunerea la temperaturi extreme nu afectează direct doar sănătatea lor, ci și pe cea a fătului. Corpurile gravidelor produc mai multă căldură datorită metabolismului fetal și placentar, ceea ce crește masa corporală și nevoia de energie fizică. În situațiile de căldură prelungită, acest lucru poate duce la complicații în timpul sarcinii, nașteri premature și chiar moartea fătului.
Studiile indică faptul că o creștere a temperaturii ambientale poate crește ratele nașterilor premature și ale complicațiilor de sănătate aferente. Unul dintre cele mai importante studii a analizat peste 57 de investigații privind relația dintre temperaturile ridicate și sănătatea femeilor însărcinate, concluzionând că temperaturile extreme pot crește riscul nașterilor premature cu până la 21% și riscul de deces fetal și neonatal cu 6%.
Aceste condiții sunt deosebit de îngrijorătoare în țările cu venituri mici și medii, unde multe femei continuă să lucreze în condiții dificile în timpul sarcinii. Potrivit Băncii Mondiale, femeile reprezintă 45% din forța de muncă agricolă la nivel mondial . Această realitate expune milioane de femei însărcinate la zile de muncă periculoase în aer liber din cauza temperaturilor ridicate. Instabilitatea climatică pune în pericol sănătatea femeilor, ceea ce face ca abordarea acestor probleme să fie esențială.
Proliferarea bolilor infecțioase
Schimbările climatice sunt legate și de proliferarea bolilor infecțioase , care prezintă un risc mai mare pentru femeile însărcinate. Condițiile climatice precum ploile abundente, uraganele și seceta favorizează proliferarea vectorilor precum țânțarii care transmit boli precum dengue, chikungunya și Zika. Fiecare dintre aceste virusuri are efecte devastatoare asupra sănătății mamei și a copilului.
Studiile au arătat că femeile însărcinate cu febră dengue au de trei ori mai multe șanse de a muri în comparație cu cele fără boală. Această infecție poate duce la complicații severe, mai ales în primele zile de recuperare. Cea mai severă formă a acestei boli, febra hemoragică dengue, poate crește riscul de deces matern de până la 450 de ori.
În plus, virusul Zika a fost asociat cu malformații congenitale , cum ar fi microcefalia, care este asociată cu leziuni cerebrale la nou-născuți. Un studiu din 2016 din Brazilia a constatat că, din 117 nașteri vii la 116 femei care au fost testate pozitiv pentru virusul Zika, 42% au prezentat leziuni cerebrale, demonstrând impactul schimbărilor climatice asupra sănătății publice. Acestea sunt probleme critice pe care trebuie să le abordăm.
Poluarea apei și riscul de hepatită E
Schimbările climatice afectează și calitatea apei potabile, deoarece creșterea nivelului mării, cicloanele și furtunile pot contamina sursele de apă dulce cu apă sărată. Acest lucru afectează toate persoanele care se bazează pe aceste surse, dar femeile însărcinate din țările în curs de dezvoltare se confruntă cu riscuri suplimentare. Studiile au arătat că rata mortalității prin hepatita E la gravide este de zece ori mai mare decât în populația generală, evidențiind necesitatea supravegherii sănătății.
Hepatita E, care se răspândește în general prin apa contaminată , poate avea consecințe fatale. Femeile însărcinate sunt deosebit de vulnerabile, în special în al doilea și al treilea trimestru de sarcină, unde ratele mortalității pot ajunge la 20-25% în timpul focarelor. Relația dintre metabolismul matern și infecții poate complica și mai mult sănătatea în timpul sarcinii.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a afirmat cu tărie că schimbările climatice au efecte devastatoare asupra femeilor însărcinate, nou-născuților și copiilor. O colecție de articole din Journal of Global Health a constatat că femeile însărcinate se confruntă cu un risc ridicat de complicații din cauza expunerii la fenomene meteorologice extreme, cum ar fi valuri de căldură, inundații și poluarea aerului.
Experți precum Bruce Aylward de la Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) avertizează asupra gravității situației, cerând măsuri urgente pentru a proteja sănătatea acestor grupuri vulnerabile. Integrarea sănătății mamei și copilului în planurile naționale de răspuns la schimbările climatice este imperativă pentru a atenua riscurile și pericolele care decurg din această criză de mediu.
Abordarea factorilor de risc, cum ar fi reglementarea calității aerului și accesul la asistență medicală, este esențială pentru a asigura un viitor sănătos pentru noile generații. Femeile însărcinate au nevoie de un mediu sănătos care să susțină nu doar propria sănătate, ci și pe cea a copiilor lor.
Recomandări pentru femeile însărcinate și familii
Situația este complexă și provocările sunt multiple, dar există recomandări care pot ajuta la atenuarea riscurilor asociate schimbărilor climatice pentru femeile însărcinate:
- Mențineți o monitorizare medicală riguroasă în timpul sarcinii, participând la toate întâlnirile programate.
- Elaborați un plan de urgență care să abordeze potențialele dezastre naturale și cum să răspundeți în timpul acestora.
- Folosiți substanțe repellente și luați măsuri de precauție pentru a preveni mușcăturile de țânțari, mai ales în regiunile în care bolile sunt răspândite.
- Rămâneți bine hidratat și aveți o Dieta equilibrada care susține sănătatea atât a mamei, cât și a fătului.
Aceste recomandări nu ar trebui să fie urmate doar de femeile însărcinate, dar este esențial ca acestea să devină parte a abordării generale a sănătății publice. Numai prin eforturi colective și prin implementarea unor politici eficiente putem aborda riscurile prezentate de schimbările climatice pentru sănătatea generațiilor viitoare.
Protejarea sănătății mamei și a copilului în contextul schimbărilor climatice este o provocare globală care necesită atenție imediată atât din partea guvernelor, cât și a societății în ansamblu. Criza climatică este deja o realitate care amenință viitorul noilor generații și este responsabilitatea noastră să acționăm acum pentru a asigura un mediu sănătos pentru toți.
