Corpul uman este remarcabil de adaptabil. De-a lungul istoriei, specia noastră a reușit să se aclimatizeze atât la climatul extrem de rece, cât și la cel extrem de cald. Această capacitate a permis colonizarea practic a fiecărui colț al planetei. Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că, în ciuda adaptării noastre, Există limite clare ale toleranței noastre la căldură extremă.
Extremele climatice pot fi dăunătoare și tocmai aceste extreme vor defini existența pe planeta noastră dacă nu reușim să atenuăm încălzirea globală. Potrivit unui studiu recent, Până în 2050, se preconizează că încă 350 de milioane de oameni vor suferi de stres termic în comparație cu ratele actuale.. Acest fenomen este legat de o creștere a bolilor, de aceea este esențial să înțelegem importanța sănătății publice în fața stresului termic.
Tom Matthews, climatolog la Universitatea John Moores din Liverpool și autorul principal al studiului, împreună cu o echipă de cercetători, au examinat 44 dintre cele mai populate 101 mega-orase ale lumii. Analiza lor a relevat că Stresul termic s-a dublat cu o creștere cu 1.5 grade Celsius a temperaturii globale. Având în vedere că temperatura medie a planetei este probabil să crească cu 2 grade Celsius, Peste 350 de milioane de oameni suplimentari vor trăi sub stres termic până în 2050. Acest fenomen este legat de creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească.
Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au folosit modele climatice avansate pentru a observa modul în care proiecțiile de încălzire ar afecta condițiile de stres termic. Descoperirile lor sugerează că, chiar dacă reușim să limităm încălzirea globală, Megaorașe precum Karachi din Pakistan și Kolkata din India vor continua să se confrunte cu condiții anuale similare cu cele experimentate în 2015, când valurile de căldură au luat viețile a 1200 de oameni în Pakistan și a peste 2000 în India..
Rezultatele studiului sunt alarmante, deoarece indică faptul că orașele lumii sunt expuse unui risc serios din cauza densității mari de asfalt și ciment, care absorb căldura, ridicând temperaturile din centrele urbane peste cele din zonele rurale. Această creștere a temperaturii exacerbează impactul stresului termic și poate fi devastatoare pentru sănătatea publică.
Potrivit unui raport NASA, Stresul termic este una dintre principalele cauze ale deceselor legate de climă în multe țări.. Acest fenomen s-a dublat în ultimii 40 de ani. Colin Raymond de la Jet Propulsion Laboratory al NASA spune că Temperatura bulbului umed este un indicator crucial pentru înțelegerea stresului termic. Această măsurătoare reprezintă cea mai scăzută temperatură la care un obiect poate fi răcit atunci când apa se evaporă din el. Acesta devine un factor vital, deoarece indică capacitatea corpului uman de a se răci prin transpirație. Cu cât temperatura bulbului umed este mai mare, cu atât este mai dificil pentru corpul uman să-și regleze temperatura, ceea ce poate avea consecințe grave asupra sănătății.
Care este limita la care poate rezista corpul uman?
Studiile sugerează că Cea mai mare temperatură a bulbului umed pe care o poate rezista oamenii atunci când sunt expuse la intemperii timp de cel puțin șase ore este de aproximativ 35 de grade Celsius.. Când aceste niveluri sunt atinse sau depășite, devine practic imposibil pentru organism să-și regleze temperatura, ceea ce poate duce la colaps fizic.
Din 2005, temperaturi de bulb umed care depășesc 35 de grade Celsius au fost înregistrate de mai multe ori în zone subtropicale precum Pakistan și Golful Persic. Cercetările indică, de asemenea, o creștere a frecvenței acestor evenimente. În plus, temperaturile între 32 și 35 de grade Celsius s-au triplat în ultimii 40 de ani, stârnind îngrijorări cu privire la stresul termic în populație.
Ce regiuni ale lumii vor trebui să se confrunte cu acest fenomen?
Deși nu este ușor de prezis când vom atinge în mod regulat temperaturi de bulb umed peste 35 de grade Celsius, modelele climatice sugerează că Anumite regiuni se vor confrunta cu aceste condiții în următorii 30-50 de ani. Cele mai vulnerabile zone includ Asia de Sud, Golful Persic și părți din estul Chinei și Asia de Sud-Est.
În ceea ce privește anumite regiuni, se estimează că până în 2050, zone din Spania precum Madrid, Comunitatea Valenciană și Andaluzia va experimenta mai mult de trei luni pe an cu temperaturi peste 35 de grade. Cu toate acestea, aceste regiuni nu vor fi la fel de expuse ca alte locuri din lume unde umiditatea este mai mare, ceea ce exacerba stresul termic. Acest fenomen poate fi observat și în locurile care au experimentat valuri de căldură neobișnuite.
Situația devine și mai îngrijorătoare când se consideră că schimbările climatice provoacă schimbări ale modelelor meteorologice, crescând frecvența și intensitatea evenimentelor meteorologice extreme, inclusiv perioadele de secetă și valuri de căldură extremă.
Pe termen lung, este de așteptat ca Combinația acestor fenomene este legată de o creștere a deceselor asociate cu căldura extremă, împreună cu o creștere a bolilor legate de stresul termic.. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că până în 2050, schimbările climatice ar putea duce la până la 250,000 de decese suplimentare pe an din cauza stresului termic, a bolilor respiratorii și cardiovasculare și a malnutriției.
Relația dintre stresul termic și urbanizare
Orașele mari prezintă o provocare deosebită când vine vorba de stresul termic. Majoritatea metropolelor se confruntă cu un fenomen cunoscut sub numele de efectul de insulă de căldură urbană, unde temperaturile în centrul orașului sunt semnificativ mai ridicate decât în zonele rurale din jur datorită concentrației de clădiri, asfalt și alte materiale care absorb căldură. Acest fenomen creează un mediu în care căldura extremă poate fi și mai periculoasă, întărind importanța înțelegerii modului în care efect insulă de căldură poate influența sănătatea publică.
Zonele urbane sunt, de asemenea, adesea mai vulnerabile la secetă și lipsa de apă curată, exacerbând și mai mult situația. Orașele cărora le lipsește o infrastructură verde suficientă, cum ar fi parcurile și zonele mărginite de copaci, sunt deosebit de susceptibile la aceste probleme, deoarece le lipsesc mecanismele naturale care ajută la temperatură moderată.
Adaptările sunt esențiale pentru a atenua aceste impacturi. Guvernele și orașele trebuie să elaboreze planuri.
- Creați spații verzi: Adăugarea de parcuri și zone de recreere poate ajuta la reducerea temperaturilor locale și poate oferi refugii răcoroase în timpul valurilor de căldură.
- Implementarea sistemelor de avertizare timpurie: Acestea pot informa publicul despre evenimentele de căldură extremă și pot recomanda măsuri de protecție.
- Reorganizarea spațiului urban: Modificarea planificării urbane pentru a permite o mai bună ventilație și flux de aer poate ajuta la atenuarea efectului de insulă de căldură.
- Promovarea educației publice: Este esențial să se informeze cetățenii despre cum să se protejeze în perioadele de căldură extremă și ce măsuri trebuie luate pentru a-și menține sănătatea.
O abordare cuprinzătoare care să ia în considerare nevoile populației și infrastructura existentă în fiecare oraș este esențială. Lipsa de acțiune ar putea duce la o creștere semnificativă a problemelor de sănătate legate de stresul termic în rândul populației.
Experții avertizează că, fără acțiuni urgente pentru reducerea emisiilor și atenuarea încălzirii globale, numărul persoanelor afectate de stresul termic va continua să crească. Acest lucru nu reprezintă doar un risc pentru sănătatea publică, ci și complicații economice. Costul asistenței medicale va crește, iar productivitatea muncii va scădea dramatic, în special în sectoarele care se bazează pe forța de muncă în aer liber. Este vital să se adopte măsuri care să atenueze impactul stresul termic la animale, deoarece un ecosistem sănătos contribuie la sănătatea umană.
În timp, schimbările climatice ar putea duce la migrații în masă, deoarece oamenii caută să scape de condițiile extreme. Această mișcare ar putea genera tensiuni sociale și politice, precum și conflicte în zone deja sub presiune din cauza altor factori sociali, economici sau de mediu.
Tranziția către o lume mai durabilă este urgentă. Este necesar ca atât guvernele, cât și cetățenii să ia măsuri pentru a aborda cauzele schimbărilor climatice și pentru a se adapta la efectele acesteia.. Colaborarea între națiuni este esențială în lupta împotriva încălzirii globale și a stresului termic, care se așteaptă să crească în viitor.
