Una dintre cele mai grave consecințe ale schimbărilor climatice este regăsiți-vă în situația de a fi nevoit să părăsiți ceea ce a fost casa voastră de-a lungul vieții tale. Fie că este vorba de un uragan care ți-a devastat orașul, de creșterea nivelului mării care amenință casele sau de o secetă care epuizează rezervele de apă atât de repede încât provoacă decese din cauza lipsei de apă în zona ta, nu vei avea de ales decât să pleci în căutarea unei vieți mai bune.
Ființele umane sunt animale foarte inteligente care au știut să se adapteze și să colonizeze toate părțile lumii, dar natura a avut întotdeauna o plăcintă in fata noastra. Acesta este modul în care schimbările climatice afectează strămutarea oamenilor conform datelor din Observatorul deplasărilor interne (IMDC).
În cursul anului 2016 au existat mai multe dezastre naturale care au pus la încercare milioane de oameni din întreaga lume. Numai în Cuba, Uraganul Matthew a forțat un milion de oameni să evacueze, fără să-i socotească pe cei care au fost nevoiți să plece și din cauza pierderii caselor. O analiză a acestui tip de fenomene este esențială, deoarece Schimbările climatice pun în pericol milioane de oameni.
În Filipine, taifunuri puternice și furtuni tropicale intense aproape 15 milioane de ființe umane au fost nevoiți să părăsească țara. În Myanmar, un cutremur și inundații musonice au strămutat peste 500.000 de oameni în 2016.
În Asia, și mai precis în China și India, creșterea deșertificării și lipsa resurselor de bază, precum și poluarea mediului, au provocat deplasarea peste șapte milioane și peste două milioane de oameni respectiv. Situația este alarmantă și întărește ideea că Odată cu schimbările climatice, vom fi forțați să emigrăm.
Potrivit UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați, în medie 21,5 milioane de persoane au fost strămutate în fiecare an din cauza amenințărilor legate de climă din 2008. Dacă acest lucru continuă și nu se iau măsuri pentru a combate schimbările climatice, se așteaptă ca acest număr să crească.
Amploarea deplasărilor forțate din cauza schimbărilor climatice
Schimbările climatice nu sunt doar un fenomen de mediu; Este, de asemenea, o criză umanitară care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Potrivit Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), se estimează că până în 2050 mai mult de un miliard de oameni vor fi expuși riscurilor climatice, cum ar fi creșterea nivelului mării și seceta, care ar putea forța 216 milioane de oameni să se deplaseze în țările lor, potrivit unui raport al Băncii Mondiale.
Migrația forțată legată de climă este adesea exacerbată de sărăcia preexistentă și de vulnerabilitatea populațiilor. Oamenii care trăiesc în condiții economice precare sunt cei mai afectați, deoarece au mai puține resurse pentru a se adapta condițiilor în schimbare. Incapacitatea de a accesa apă curată, hrană, sănătate și educație poate fi intensificată de dezastrele naturale, forțând multe comunități să-și părăsească casele.
Deplasare din cauza secetei și a evenimentelor meteorologice extreme
El Cornul Africii Este una dintre regiunile cele mai afectate de schimbările climatice. Etiopia, Somalia, Djibouti și Eritreea, împreună cu alte țări precum Kenya și Sudanul de Sud, se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimele decenii. Lipsa precipitațiilor regulate a dus la o creștere a deplasărilor interne. În 2023, de exemplu, aproximativ 1,75 milioane de oameni din Somalia și Etiopia au fost forțați să-și părăsească casele din cauza secetei prelungite, subliniind necesitatea unei atenții urgente asupra impactul refugiaților climatici.
Pe lângă secetă, apar adesea și alte dezastre, precum inundațiile. În Sudanul de Sud, de exemplu, inundațiile anuale afectează un milion de oameni, distrugându-le casele și recoltele, creând un ciclu de strămutări forțate.
Impactul asupra refugiaților și a persoanelor strămutate în interior
Refugiații din regiunile afectate de dezastre naturale se confruntă adesea cu dificultăți extreme în timpul relocarii lor. Impactul schimbărilor climatice face dificilă nu numai întoarcerea acasă, ci și integrarea în medii noi. Așezările temporare, care sunt adesea supraaglomerate și lipsite de servicii de bază, exacerbează condițiile de viață. Temperaturile ridicate și resursele de apă limitate în multe dintre aceste zone cresc riscul de îmbolnăvire și competiția pentru resurse, ceea ce poate duce la tensiuni suplimentare între persoanele strămutate și comunitățile gazdă.
Rolul UNHCR și al organizațiilor internaționale
ICNUR joacă un rol crucial în furnizarea de ajutor umanitar celor strămutați din cauza schimbărilor climatice. În 2020, de exemplu, a trimis echipe de ajutor în America Centrală și sudul Mexicului, unde aproape trei milioane de oameni au fost afectați de uraganul Eta. Răspunsurile UNHCR includ furnizarea de adăpost, hrană și asistență medicală, precum și programe de conștientizare cu privire la schimbările climatice și impactul acestora, probleme care au un impact semnificativ asupra comunităților vulnerabile.
Inițiative și propuneri pentru viitor
Studiile privind impactul schimbărilor climatice asupra deplasărilor forțate sugerează că abordări mai integrate sunt esențiale pentru abordarea acestor provocări. Unele abordări includ:
- Investiții în infrastructură rezistentă: Dezvoltați infrastructura care poate rezista dezastrelor naturale și ajuta comunitățile să devină mai rezistente la schimbările climatice.
- Proiecte de restaurare a ecosistemelor: Implementarea proiectelor care refac ecosistemele deteriorate pentru a preveni degradarea mediului și pentru a promova autosuficiența comunităților locale, care este direct legată de schimbările climatice și refacerea ecosistemelor.
- Educație și conștientizare: Promovarea programelor educaționale privind schimbările climatice și durabilitatea în regiunile vulnerabile, precum și inițiativele care evidențiază adaptarea plantelor la schimbările climatice.
- Colaborare internationala: Consolidarea cooperării între țări pentru a aborda cauzele strămutării forțate și pentru a ajuta comunitățile afectate.
Deplasarea și justiția climatică
Schimbările climatice sunt, înainte de toate, o problemă de justiție socială. Comunitățile din țările în curs de dezvoltare sunt adesea cele mai afectate de schimbările climatice, chiar dacă au contribuit cel mai puțin la cauza acesteia. Acest lucru exacerbează inegalitatea și este esențial ca comunitatea internațională să ia măsuri pentru a aborda aceste nedreptăți. Secretarul general al ONU, António Guterres, a subliniat că cei mai săraci au dreptul să fie supărați, deoarece suferă de consecințele unei crize climatice pe care nu au provocat-o.
În viitorul previzibil, politicile de migrație vor trebui să se adapteze pentru a include pe cei strămuți din cauza schimbărilor climatice. Deciziile la nivel politic trebuie să țină cont de nevoile comunităților strămutate, garantându-le dreptul la siguranță și la o viață demnă și va fi necesară o atenție sporită pentru diferențele dintre schimbările climatice și încălzirea globală.
Impactul dezastrelor naturale asupra educației
Pe lângă strămutare, schimbările climatice afectează și dreptul la educație. Comunitățile afectate nu au adesea acces la școli și resurse educaționale, ceea ce limitează oportunitățile pentru generațiile viitoare. UNESCO a descris această situație drept o „categorie invizibilă” în contextul drepturilor omului. Politicile ar trebui să se concentreze nu numai pe strămutarea fizică, ci și pe asigurarea accesului la educație pentru cei afectați de schimbările climatice, aspect care va fi discutat și în lecturile noastre recomandate.
Provocările generate de schimbările climatice sunt complexe și necesită o abordare cu mai multe fațete. Trebuie investite eforturi atât în atenuarea cauzelor schimbărilor climatice, cât și în adaptarea comunităților vulnerabile, așa cum se menționează în articolul privind efectele schimbărilor climatice în Germania. Colaborarea dintre sectoarele public și privat, precum și angajamentul comunității internaționale, sunt esențiale pentru abordarea acestor crize umanitare emergente.
