Într-o lume din ce în ce mai populată, puținele spații verzi care rămân sunt înlocuite de peisaje concrete și blocate; nu degeaba, ne dorim cu toții cel puțin un apartament în care să locuiască. Cu toate acestea, populația urbană crește rapid și în acest sens orașul nostru devine ceea ce este cunoscut ca o „insulă de căldură urbană”. Acest fenomen a devenit din ce în ce mai evident în ultimele decenii, afectând nu numai confortul și calitatea vieții locuitorilor orașului, ci și sănătatea acestora.
Dar problema nu se termină aici, ci aceste orașe supraîncălzite va avea un cost climatic mult mai mare decât cele care nu sunt, potrivit unui studiu publicat în revista "Nature Climate Change".
El studio, în care au fost analizate 1692 de orașe, arată că efectele schimbărilor climatice ar putea costa insulele de căldură urbane de 2,6 ori mai multDeoarece acest efect ar determina creșterea temperaturii cu încă două grade până în anul 2050. Desigur, atunci când este atât de cald, se folosește mai mult aerul condiționat și, de multe ori, este preferat să luați mașina în loc să mergeți pe jos. Totuși, ceea ce facem este scăderea calității aerului și a apei, ducând la mai multe boli și la moarte prematură.
Astfel, autorii lucrării, oameni de știință de la Universitatea din Sussex (Regatul Unit), Universitatea Națională Autonomă din Mexic și Universitatea din Vrije (Amsterdam), au spus că Este convenabil să alegeți instalarea acoperișurilor și pavajelor care reflectă lumina soarelui, precum și extinderea zonelor verzi în orașe. Acest lucru se aliniază cu alte studii privind modul în care extinderea spațiilor verzi poate atenua efect insulă de căldură.
Orașele, deși acoperă doar aproximativ 1% din suprafața planetei, produc aproximativ 80% din Produsul Mondial Brut și consumă aproximativ 78% din energia lumii. În plus, ele găzduiesc mai mult de jumătate din populația lumii. Prin urmare, este foarte important să luăm măsuri eficiente pentru ca toți acești oameni să poată respira un aer mult mai curat decât fac astăzi. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a aborda impactul schimbărilor climatice.
Ce este o insulă de căldură urbană?
O insulă de căldură urbană este un fenomen care are ca rezultat temperaturi mai ridicate în mediile urbane în comparație cu zonele rurale din jur. Această creștere a temperaturii este cel mai vizibilă noaptea, ceea ce poate duce la probleme de sănătate și confort, în special în rândul populațiilor cele mai vulnerabile. Principalele cauze ale acestui fenomen includ lipsa vegetatiei, prezența suprafețelor impermeabile şi acumularea de căldură din cauza activității umane.
Impact asupra sănătății și bunăstării
Un studiu publicat în jurnal Știința mediului total a analizat impactul insulei de căldură asupra spitalizărilor și deceselor din cinci orașe spaniole: Madrid, Barcelona, Valencia, Malaga și Murcia. S-a constatat că efectul este observat în primul rând la temperaturile minime, adică la temperaturi pe timp de noapte, care pot fi cu până la 11.2 °C mai mari în oraș în comparație cu periferia acestuia.
Cercetătorii au observat că temperaturile minime urbane sunt direct legate de riscul de mortalitate și morbiditate. În orașele de coastă, acest risc este mai vizibil cu temperaturile minime, în timp ce în orașele din interior, este mai mult asociat cu temperaturile maxime. Acest lucru subliniază importanța luării în considerare a caracteristicilor geografice și climatice locale atunci când se evaluează riscurile pentru sănătate asociate insulelor de căldură. Aceste efecte sunt semnificative, mai ales atunci când sunt legate de schimbările climatice în Spania. În plus, creșterea în Temperaturile ridicate pot crește mortalitatea.
Factorii care agravează insula de căldură
- Densitatea clădirii: Zonele urbane tind să aibă o concentrație mai mare de clădiri care rețin căldura.
- Materiale de construcție: Utilizarea asfaltului și betonului contribuie la absorbția și reținerea căldurii.
- Lipsa vegetației: Reducerea spațiilor verzi scade efectele naturale de răcire.
- Activitatea umană: Folosirea aerului condiționat și a vehiculelor generează căldură suplimentară.
Măsuri pentru atenuarea efectului de insulă de căldură
Este recomandabil să se implementeze strategii pentru a atenua efectul de insulă de căldură în orașe și pentru a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor acestora. Unele dintre aceste măsuri includ:
- Instalarea acoperișurilor și pavajelor care reflectă lumina soarelui: Alegerea materialelor deschise la culoare care reflectă radiația solară poate ajuta la reducerea acumularii de căldură.
- Extinderea zonelor verzi: Creșterea spațiilor verzi urbane, cum ar fi parcurile și acoperișurile verzi, poate oferi umbră și reduce temperaturile.
- Promovarea mobilității durabile: Promovarea alternativelor la utilizarea vehiculelor, cum ar fi mersul pe jos, mersul cu bicicleta sau utilizarea transportului public, reduce căldura generată de trafic.
- Inițiative de adaptare la climă: Implementați planuri de acțiune pentru climă care includ adăposturi climatice și spații publice răcoroase.
Implementarea acoperișurilor reci pe clădiri este o modalitate de a reduce efectul de insulă de căldură rapid și durabil. Potrivit Departamentul de Energie din CaliforniaAceste huse pot reduce temperatura aerului și consumul de energie, ceea ce la rândul său reduce emisiile de CO2 și îmbunătățește calitatea aerului.
În plus, utilizarea vopsea reflectorizanta pe trotuare si fatade De asemenea, poate contribui la o scădere semnificativă a temperaturilor urbane. Aceste metode nu numai că beneficiază de mediul urban, ci creează și spații mai confortabile și mai plăcute pentru cetățeni. Această strategie este esențială pentru a aborda efectele negative ale schimbările climatice şi sănătatea animală.
Schimbările climatice și relația sa cu insulele de căldură urbane
Schimbările climatice intensifică efectul de insulă de căldură, întrucât creșterea temperaturilor globale înrăutățește situația din orașe. Acest factor este crucial, deoarece interacțiunea dintre insulele de căldură urbane și încălzirea globală ar putea duce la o creștere a frecvenței și intensității valurilor de căldură, punând în pericol sănătatea oamenilor. Studiile indică faptul că combinația acestor factori poate duce la temperaturi anormal de ridicate, care afectează și mai mult populația urbană.
Fenomenul insulei de căldură nu este ceva nou; a fost studiat încă din secolul al XVIII-lea. Cu toate acestea, urbanizarea accelerată și schimbările climatice și-au sporit intensitatea, afectând calitatea vieții în zonele urbane. Potrivit experților, combinația dintre temperaturile ridicate pe timp de noapte și valurile de căldură prezintă riscuri grave pentru sănătate, inclusiv probleme respiratorii, probleme cardiace și rate crescute de mortalitate. Situația actuală ne face să ne întrebăm câtă căldură extremă poate fi tolerată.
Perspectivele de viitor și importanța cercetării locale
Pe măsură ce orașele continuă să crească, cercetarea locală care identifică efectele insulelor de căldură și relația lor cu schimbările climatice este esențială. Acest lucru permite dezvoltarea unor strategii de adaptare specifice orașului, luând în considerare factori precum geografia, cultura și infrastructura urbană. În plus, este important să înțelegem cum investiții în infrastructură verde poate ajuta la combaterea acestor efecte.
Politicile urbane trebuie să integreze studii locale pentru a aborda vulnerabilitatea la valurile de căldură. Participarea comunității la proiectarea spațiilor urbane poate îmbunătăți reziliența și poate încuraja cetățenii mai sănătoși. În acest fel, putem lucra spre un viitor urban mai durabil, care înlocuiește peisajele concrete cu inițiative care promovează un mediu sănătos. Aceasta include utilizarea materialelor care sunt mai puțin susceptibile la acumularea de căldură, așa cum sa menționat anterior în legătură cu efect de seră.
