Antarctica este un continent atât de rece încât foarte puțini oameni au reușit să-l viziteze și și mai puțini au norocul să fi pus piciorul pe unul dintre ghețarii săi, precum Thwaites, situat în partea de vest a continentului. Unul dintre puținii care a avut acest privilegiu este Knut Christianson, glaciolog la Universitatea din Washington (Statele Unite), care se dedică studierii lui pentru a prezice consecințele topirii sale la nivel global.
Ceea ce s-a descoperit până acum pare mai degrabă o poveste apocaliptică decât realitate, dar adevărul este că ne dă multe de gândit. Potrivit lui Ian Howat, un glaciolog din Ohio, „Dacă va avea loc o catastrofă climatică, probabil că va începe la Thwaites”. Dar de ce?
Gheața din Antarctica se topește într-un mod similar cu un castel de cărți; adică, rămâne stabil până când este împins. Deși acest proces nu se va întâmpla peste noapte, în decurs de câteva decenii, pierderea ghețarului Thwaites va destabiliza gheața rămasă în partea de vest a continentului. Odată ce faci, va pune în pericol toți cei care locuiesc la mai puțin de 80 de mile de coastă, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din populația lumii va fi afectată.
Proiecțiile sugerează că nivelul mării ar putea crește cu până la trei metri în multe părți ale lumii și cu până la patru metri în zonele de coastă precum New York și Boston.
Cât timp înainte să se întâmple asta? În acest moment, continentul, care era în repaus, „acum se mișcă”, a remarcat Mark Serreze, directorul Centrului Național de Date despre Zăpadă și Gheață din SUA. În 2002, platforma de gheață Larsen B s-a topit, determinând ghețarii din spatele ei să curgă în mare de până la opt ori mai repede decât înainte. O situație similară ar putea apărea cu Platforma Larsen C., care are o fisură de 160 de kilometri. În plus, cel Larsen C dezgheț este o preocupare tot mai mare și este legată de instabilitatea generală a gheții din regiune.
Conform simulărilor efectuate de Eric Rignot de la NASA și Ian Joughin de la Universitatea din Washington, Procesul de destabilizare este deja în derulare pe ghețarul Thwaites.
Antarctica nu se confruntă doar cu provocarea topirii ghețarilor, ci este și afectată de creșterea temperaturilor. Cercetări recente au arătat că Gheața de iarnă din Antarctica a atins cel mai scăzut record, cu un milion de kilometri pătrați sub nivelul din 2022, o dimensiune mai mare decât Egiptul, potrivit Programului Națiunilor Unite pentru Mediu.
Aceste schimbări au avut un impact puternic asupra faunei locale. „Datorită scăderii rapide a gheții marine, pinguinii împărați s-au confruntat cu eșecuri de reproducere fără precedent anul trecut, reprezentând o amenințare serioasă pentru ecosistemul antarctic”, a avertizat agenția. Imaginile din satelit obținute de Centrul Național de Date despre Zăpadă și Gheață din SUA arată că întinderea maximă a gheții din jurul Antarcticii a atins cel mai scăzut punct înregistrat vreodată.
Recordul anterior a fost stabilit în 1986, când întinderea maximă anuală a gheții antarctice a atins 17.99 milioane de kilometri pătrați. În septembrie 2023, a fost înregistrată o întindere anuală maximă de doar 16.96 milioane de kilometri pătrați. Pierderea gheții marine este alarmantă și necesită o atenție urgentă.
Experții subliniază că topirea Antarcticii de Vest și creșterea rezultată a nivelului mării este acum „inevitabil”. Cu toate acestea, un studiu sugerează că menținerea încălzirii globale sub 1.5 grade Celsius ar încetini acest proces, oferind comunităților de coastă până la 50 de ani pentru a se adapta. Pentru a înțelege mai bine această problemă, puteți vizita articolul pe ce se întâmplă când gheața se topește în Antarctica.
Simulări efectuate de către British Antarctic Survey (BAS) indică faptul că topirea calotei de gheață din Antarctica de Vest și creșterea rezultată a nivelului mării nu mai este o chestiune de „dacă”, ci mai degrabă „cât de repede”. Autorii, Kaitlin Naughten, Paul Holland și Jan De Rydt, au folosit un supercomputer național din Marea Britanie pentru a face aceste proiecții. În cel mai bun scenariu, cu o creștere a temperaturii globale cu doar 1.5 grade peste nivelurile preindustriale, topirea gheții va crește de trei ori mai repede decât în timpul secolului al XX-lea, rezultând o creștere globală a nivelului mării de aproximativ cinci metri, afectând milioane de oameni care locuiesc în apropierea coastei.
În plus, topirea gheții antarctice nu numai că va accelera creșterea nivelului mării, dar va modifica și principalii curenți oceanici care reglează clima lumii și va avea un impact negativ asupra Antarcticii de Est, unde este stocată aproximativ 90% din gheața continentului. Acest lucru ar putea duce la schimbări climatice severe, cu consecințe globale. Prin urmare, cel topirea Antarcticii se află într-o stare critică care îi afectează pe toată lumea.
Potrivit lui Naughten, „Datele noastre indică faptul că am pierdut controlul asupra topirii calotei de gheață din Antarctica de Vest. Pentru a fi păstrat într-o stare asemănătoare cu cea în care era în urmă cu zeci de ani, ar fi fost necesar să acționăm asupra schimbărilor climatice cu ani în urmă. Cu toate acestea, faptul că putem prezice această situație în avans oferă omenirii mai mult timp pentru a se adapta la creșterea iminentă a nivelului mării, care este vitală pentru pregătirea comunităților.
Cheia constă în reacția comunităților de coastă. Cu un preaviz de 50 de ani pentru a se adapta, Există oportunități considerabile de atenuare a pagubelor. Aceasta poate include relocarea populațiilor vulnerabile și renovarea infrastructurii critice în zonele predispuse la inundații. Totuși, acest lucru nu elimină necesitatea reducerii emisiilor pentru a preveni efectele a schimbărilor climatice fii si mai extrem.
Un aspect deosebit de alarmant al topirii gheții din Antarctica este modul în care aceasta schimbă ecologia regiunii. Pe măsură ce gheața se topește, lacuri de apă dulce se formează în zonele acoperite anterior de ghețari. Aceste lacuri pot influența modul în care apa curge pe continent și în mare, ceea ce s-ar putea modifica curenții oceanici și, în consecință, clima globală. Pentru a aprofunda acest efect, vă invităm să citiți despre formarea lacurilor albastre în Antarctica.
Schimbările în ecologie afectează și fauna și flora. Odată cu creșterea temperaturilor, specii precum pinguinii, focile și alte animale care depind de gheața mării sunt grav afectate. Dispariția habitatului lor natural ar putea duce la dispariția mai multor specii și la un dezechilibru în ecosistemul antarctic. Situația este îngrijorătoare și necesită o atenție urgentă.
Schimbarea culorii în Antarctica a fost, de asemenea, subiect de studiu. Cercetări recente au indicat că Peninsula Antarctică se confruntă cu o creștere a acoperirii vegetației, un fenomen dramatic care reflectă impactul schimbărilor climatice. În 1986, acoperirea cu vegetație era mai mică de un kilometru pătrat, iar astăzi a crescut la aproape 12 kilometri pătrați. Această creștere este în mare parte mușchi, însoțit de licheni și specii adaptate la frig extrem.
Oamenii de știință au observat că creșterea temperaturii în regiune a fost mai rapidă decât media globală, permițând vegetația prosperă într-un mediu istoric neospitalier. Acest fenomen nu reprezintă doar o schimbare a peisajului, ci are și repercusiuni ecologice semnificative. Formarea solului din descompunerea materiei vegetale deschide ușa colonizării de către alte plante și, potențial, specii invazive. Acest lucru ar putea modifica drastic biodiversitatea locală și dinamica ecologică a regiunii.
Creșterea acoperirii cu vegetație afectează și albedo-ul regiunii, capacitatea sa de a reflecta lumina soarelui. Suprafețele întunecate absorb mai multă energie solară, ceea ce ar putea accelera încălzirea locală și globală. Acest aspect este crucial atunci când se abordează schimbările climatice din mai multe unghiuri, inclusiv conservarea ecosistemelor fragile și gestionarea speciilor invazive.
Antarctica se confruntă cu un viitor incert, dar informațiile adunate de oamenii de știință oferă o bază pentru acțiune. Cooperarea internațională este crucială pentru abordarea acestor provocări, iar implementarea unor politici eficiente va fi esențială pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice în regiune. Fără îndoială, înțelegerea topirea gheții în Antarctica este esențial pentru a ne proteja planeta.
Este imperativ să luăm măsuri acum. Nu numai pentru a proteja Antarctica, ci și pentru a păstra integritatea planetei noastre. Sensibilitatea vegetației din Peninsula Antarctică la schimbările climatice este acum evidentă, iar în viitor, odată cu încălzirea antropică, am putea asista la schimbări fundamentale în biologia și peisajul acestei regiuni iconice și vulnerabile.
