Trăim pe o planetă unde există puțin de toate: regiuni în care plouă atât de mult încât inundațiile sunt o problemă majoră, altele unde plouă moderat și altele unde plouă doar câțiva centimetri... și nu în fiecare an. Această varietate de locuri și clime fac din Pământ o casă incredibilă.
Te-ai întrebat vreodată unde plouă cel mai puțin? Dacă da, nu rata acest articol. Alăturați-vă nouă în această călătorie pentru a descoperi cel mai uscat loc din lume.
Cel mai uscat loc din lume: María Elena Sur
Cel mai uscat loc de pe planeta noastră este Maria Elena Sur (LUNĂ). Situat în regiunea de Yungay, în (în Chile), LUNA este cel mai uscat punct de pe planeta Pământ. Cu o umiditate relativă a atmosferei (RH) medie de 17.3% și o UR constantă a solului de 14% la un metru adâncime, ați putea crede că viața nu poate supraviețui aici... dar ați greși.
Caracteristicile acestei enclave sunt analoge cu cele ale planetei noastre vecine, Marte, dar oamenii de știință au descoperit bacterii care trăiesc în aceste condiții extreme. Așa cum este publicat în revistă Rapoarte de microbiologie a mediuluiAceste microorganisme sunt un indiciu al capacităților de adaptare ale vieții.
Microorganismele și rezistența lor surprinzătoare
Aceste microorganisme, descoperite folosind tehnici de biologie moleculară, ne pot ajuta să înțelegem relația dintre viață și apă. Nu numai că supraviețuiesc în cea mai uscată regiune din lume, dar au și o toleranță ridicată la radiațiile ultraviolete.
Dacă există viață în MES, Ar putea fi unul pe Marte? Ei bine, este o posibilitate. Omul de știință chilian Armado Azúa-Bustos a spus că „dacă există un mediu analog pe Pământ în care am detectat microorganisme viabile, disponibilitatea apei nu pare să fie limitatoare pentru viața pe Marte”, ceea ce este uimitor, nu crezi?
Înțelegerea bazei moleculare a toleranței ridicate la secetă ne-ar putea ajuta să ne dezvoltăm plante mai rezistente, deci cine știe, poate am putea ajunge cu pomi fructiferi sau plante legumicole care nu au nevoie de atâta apă, lucru care ar fi crucial pentru agricultura din mediile aride.
Deșertul Atacama: o climă extremă
El Deșertul Atacama Este renumită nu numai pentru că este cea mai uscată din lume, ci și pentru peisajele sale impresionante și climatele extreme. Potrivit Agenției Spațiale Europene, acest loc din lume știe doar precipitații între două și patru ori pe secol. În unele părți ale deșertului se spune că nu a plouat de 500 de ani. În altele, nu a fost înregistrată vreodată precipitații. Pentru a afla mai multe despre acest fenomen de precipitații scăzute, vizitați Ce ar trebui să știe toată lumea despre clima deșertică.
Acest lucru se datorează în principal pentru că deșertul Atacama face parte din coasta aridă a Pacificului din America de Sud. Acest fenomen este cunoscut ca umbră de ploaie, unde lanțul muntos Anzi blochează aerul umed din Amazon, iar curentul peruvian (Humboldt) generează o mișcare ascendentă a apei reci din ocean care provoacă o inversare a temperaturii. Dacă doriți mai multe informații despre condițiile deșertului, vizitați Cum este vremea în deșert?.
Deși deșertul Atacama primește foarte puține precipitații, există modalități ingenioase prin care locuitorii regiunii colectează apă. Ceața, cunoscută local ca "camanchaca", devine o sursă vitală de umiditate. Această ceață este colectată deopotrivă de plante și animale, inclusiv de oamenii care locuiesc în regiune, care folosesc „plase de ceață” să-l capteze și să-l transforme în apă potabilă, ceea ce reprezintă o adaptare remarcabilă la mediul său.
Condițiile sunt atât de extreme încât uneori se numește „Marte” de pe Pământ. „Ați putea să cădeți, să vă tăiați brațul pe o stâncă și să nu vă faceți griji că vă infecționați pentru că nu există agenți patogeni locali”, a spus Brian Glass, cercetătorul principal al Studiilor de foraj de astrobiologie a rotorului Atacama (ARADS; 2016-2019).
De fapt, NASA a folosit mai multe regiuni din Atacama ca teren de testare rover, considerându-l analogul perfect al planetei roșii. Acest lucru evidențiază importanța deșertului în astrobiologie și explorarea spațiului. Pentru mai multe informații despre alte deserturi, consultați deserturile lumii.
Viața în deșertul Atacama
Deși există puțină viață în deșert, regiunea este din ce în ce mai vibrantă (uman vorbind). Până de curând, zona era slab locuită. În San Pedro de Atacama, poarta spre desert, foarte putini au fost cei care au indraznit sa faca fata conditiilor dure pe care le ofera Atacama.
„Aproape nimeni nu a locuit aici înainte. Eram un sat de vreo 200 de oameni fără curent, fără apă. Îmi amintesc de prima persoană care a primit un frigider. „Îmi amintesc de prima televiziune”, a explicat ghidul local Mary pentru National Geographic.
Dar acum situația s-a schimbat drastic. Peisajele sale unice și spectaculoase au atras numeroase Turiștii. Si el astroturism a atras mii de oameni, deoarece este unul dintre cele mai bune locuri din lume pentru a vedea stelele. În prezent, Chile are 40% din toate observațiile astronomice din întreaga lume. Dacă ești interesat de fenomenul deșertului înflorit, poți afla mai multe aici.
Economia regiunii a fost dominată de minerit, care a fost principala sursă de venit timp de câteva decenii. Depozitele de nitrați Au fost exploatate de la mijlocul secolului al XIX-lea, iar Chile avea un monopol mondial asupra producerii acestui material înainte de Primul Război Mondial. Deși principala sursă de venit în regiune este mineritul, cupru în Chuquicamata, în bazinul Calama, unde extracția are loc într-un mediu care ar putea fi considerat cel mai uscat loc din lume.
În ultimii ani, litium a căpătat de asemenea importanță. Salina Atacama este cel mai mare zăcământ de saramură de litiu din lume și reprezintă aproape toată producția de metal din Chile care va fi cheia tranziției energetice globale. Această resursă a atras atenția la nivel mondial, deoarece litiul este o componentă esențială pentru baterii de vehicule electrice și alte dispozitive tehnologice.
Fenomenul deșertului înflorit, care apare frecvent după ploi neobișnuite, aduce o explozie de culoare unui peisaj normal arid. Acest lucru nu numai că transformă vizual regiunea, dar are și un impact asupra ecosistemului local.
