Ecuadorul este renumit în întreaga lume pentru biodiversitatea sa incredibilă și peisajele montane spectaculoase, dar există și altceva care definește caracterul geologic al acestei țări andine: vulcanii săi. Cu peste 80 de formațiuni vulcanice înregistrate, multe dintre ele active sau potențial active, Ecuadorul se clasează printre țările cu cea mai mare densitate vulcanică din lume.
De la silueta maiestuoasă a Chimborazo până la erupțiile constante ale Sangay și El Reventador, Ecuador este un laborator natural de vulcanologie. Mai jos, vă prezentăm un tur geologic cuprinzător al vulcanilor din Ecuador, inclusiv vulcani acoperiți de zăpadă, vulcani activi și cei acum inactivi, care își povestesc și propria parte din istoria geologică a țării.
Bulevardul Vulcanilor: un coridor andin de foc
Așa-numita „Avenida Vulcanilor” este o fâșie vulcanică ce traversează Ecuadorul de la nord la sud, urmând Munții Anzi. Acest lanț muntos impresionant este alcătuit din vulcani activi, inactivi și acoperiți de zăpadă, care stau ca niște santinele tăcute sau urlătoare în toată țara.
Printre cei mai emblematici vulcani ai acestui coridor se numără Cotopaxi, Chimborazo, Cayambe, Tungurahua și El Altar. Toți joacă un rol important atât în ecosistemul montan, cât și în cultura și spiritualitatea comunităților indigene locale.
Pe lângă peisajele spectaculoase pe care le oferă, acești giganți vulcanici atrag atenția oamenilor de știință și datorită activității lor constante și istoriei geologice documentate. Faptul că multe sunt acoperite de ghețari face ca Ecuadorul să fie una dintre puținele țări tropicale cu munți activi acoperiți de zăpadă.
Clasificarea vulcanilor: activi, inactivi și potențial activi
Vulcanii ecuadorieni au fost clasificați în diferite categorii în funcție de nivelul lor de activitate și de dovezile geologice. Conform Institutului Geofizic al Școlii Naționale Politehnice, se identifică trei categorii principale: active, potențial active și extincte (sau inactive).
Un vulcan activ este unul care a avut erupții documentate în timpuri istorice, adică după sosirea spaniolilor în secolul al XVI-lea.. Exemple cunoscute sunt Cotopaxi, Reventador, Sangay, Tungurahua și Guagua Pichincha.
Vulcanii potențial activi sunt cei care nu au avut erupții recente, dar au înregistrări geologice de activitate în ultimii 11.800 de ani (perioada Holocen). Aceasta include vulcani precum Cerro Negro și Antisana.
În cele din urmă, vulcanii stinși nu au prezentat activitate eruptivă în timpurile moderne și nici dovezi geologice recente. Au o morfologie puternic erodată și sunt acoperite de soluri groase, cum este cazul Pasochoa sau Imbabura.
Cei mai înalți vulcani din Ecuador
Altitudinea vulcanilor din Ecuador este impresionantă, făcând din țara o destinație ideală pentru alpiniști și exploratori geologi. Vulcanul Chimborazo ocupă primul loc, la 6.263 de metri, și, interesant, datorită formei bombate a Pământului la ecuator, vârful său este cel mai îndepărtat punct de centrul planetei.
Este urmat de Cotopaxi (5.897 m), care este și unul dintre cei mai înalți vulcani activi din lume, Cayambe (5.790 m), Antisana (5.758 m) și El Altar (5.319 m). Toate fac parte din lanțurile muntoase Anzilor de Est și de Vest și sunt parțial acoperite de zăpadă veșnică, care alimentează râurile glaciare esențiale pentru alimentarea cu apă.
Datorită altitudinii și frumuseții lor, acești vulcani sunt simboluri naționale și fac parte din mai multe arii protejate și parcuri naționale.
Vulcanii activi și în erupție: monitorizare constantă
Conform datelor de la Institutul Geofizic, Ecuadorul are în prezent 17 vulcani considerați potențial activi, dintre care unii sunt în erupție constantă. Printre cele mai notabile sunt Reventador, Sangay, Tungurahua, Guagua Pichincha și Cotopaxi.
Sangay, de exemplu, a avut o activitate eruptivă aproape continuă timp de mai bine de șase decenii. Situat în Morona Santiago, acest stratovulcan a avut un impact semnificativ asupra regiunii Amazonului datorită emisiilor sale constante de gaze și cenușă.
Un alt colos neobosit este Reventador, care erupe din 2002. Ultima sa erupție majoră a produs o coloană de cenușă înaltă de 17 km și a cauzat închiderea aeroportului din Quito, afectând infrastructura petrolieră a țării.
Astăzi, Reventador continuă să producă zilnic explozii, emisii de cenușă, fluxuri de lavă și piroclastice, precum și anomalii termice detectate de sateliți și camere de termoviziune. Pe flancurile sale au fost identificate râpe pe unde coboară material fierbinte, care ar putea genera lahari în cazul ploilor abundente.
Monitorizarea vulcanică include utilizarea seismometrelor, a camerelor vizibile și termice, a senzorilor de gaz, cum ar fi dioxidul de sulf, și analiza imaginilor din satelit. Întregul sistem de monitorizare permite anticiparea evenimentelor potențial periculoase și protejarea populațiilor din apropiere.
Vulcanii inactivi și moștenirea lor geologică
Majoritatea vulcanilor din Ecuador sunt considerați inactivi sau stinși, ceea ce nu înseamnă că nu au importanță geologică sau turistică. Multe sunt destinații naturale vizitate de mii de oameni în fiecare an pentru lagunele, biodiversitatea și peisajele vulcanice unice.
Vulcanul Pululahua, de exemplu, este considerat inactiv, dar craterul său a devenit o calderă fertilă și locuită datorită solurilor vulcanice. Zona este clasificată drept Rezervație Geobotanică.
Vulcanul Quilotoa, cu impresionanta sa lagună turcoaz, este un alt exemplu de vulcan inactiv care orbitorește prin frumusețea sa. Ultima sa erupție datează din secolul al XVIII-lea, iar astăzi puteți face drumeții în jurul craterului său.
Altele, precum Ilaló, Pasochoa, Mojanda și Soche, fac parte din peisajul andin și au lăsat urme ale trecutului lor vulcanic sub formă de văi erodate, lacuri craterice și soluri bogate în minerale.
Vulcanii din Insulele Galapagos
Nu totul este pe continent. Insulele Galapagos găzduiesc, de asemenea, vulcani activi și inactivi, parte a unui sistem geodinamic unic. Aici, vulcanismul nu este legat de subducție, ci de puncte fierbinți, cum ar fi cel care a dat naștere arhipelagului.
Printre cele mai cunoscute se numără Vulcanul Wolf (1.710 m), Cerro Azul (1.640 m), Sierra Negra (1.124 m) și Vârful de pe Insula Fernandina, care a avut ultima erupție în 2020.
Acești vulcani rămân activi și sunt monitorizați de sateliți și senzori de la distanță datorită accesului lor dificil. Erupțiile recente din regiune au lăsat în urmă imagini spectaculoase ale fluxului de lavă ajungând la mare.
Monitorizarea în Galapagos este limitată de izolare și logistică, dar rămâne critică din cauza impactului pe care îl poate avea asupra biodiversității unice a arhipelagului.
Ecuadorul este o țară modelată de focul intern al Pământului. Vulcanii săi nu sunt doar un spectacol geologic, ci și un semnal de alarmă constant asupra dinamismului planetei. De la giganți activi precum Reventador și Sangay, la munți maiestuoși acoperiți de zăpadă precum Chimborazo și vulcani inactivi precum Pululahua, țara andină oferă un mozaic unic de peisaje vulcanice, pericole naturale și oportunități științifice. Monitorizarea și studierea acestor giganți rămâne esențială pentru siguranța și sustenabilitatea populațiilor care trăiesc alături de ei.
