Telescopul spațial James Webb (JWST) continuă să uimească lumea cu descoperirile sale impresionante, aruncând lumină asupra celor mai întunecate mistere ale universului. De la lansare, telescopul a fost un instrument critic în extinderea cunoștințelor noastre, nu numai despre galaxiile îndepărtate, ci și despre exoplanete care ar putea deține indicii cruciale în căutarea vieții extraterestre.
Recent, James Webb a permis observarea a două fenomene care au lăsat comunitatea științifică cu gura căscată. Pe de o parte, a dezvăluit detaliile unei galaxii atât de pline de gaz, încât propriile sale stele sunt invizibile, iar pe de altă parte, a confirmat existența unei exoplanete a cărei atmosferă este compusă în principal din vapori de apă.
O galaxie ascunsă de propriul gaz
Una dintre cele mai impresionante descoperiri făcute de telescop este cea a galaxiei GS-NDG-9422, cunoscută și sub numele de 9422. Această galaxie s-a dovedit a fi una dintre cele mai ciudate observate vreodată. Prin instrumentele avansate ale Webb, cum ar fi Spectrograf în infraroșu apropiat (NIRSpec), astronomii au putut să analizeze compoziția sa unică.
Cel mai uimitor lucru despre 9422 este că gazul care îl înconjoară este atât de strălucitor și dens încât este aproape imposibil să vezi stelele din interior. Acest fenomen i-a uimit pe oamenii de știință, care îl descriu drept „veriga lipsă” în evoluția galaxiilor. Conform studiilor conduse de Alex Cameron, de la Universitatea din Oxford, galaxia este scufundată într-o fază foarte activă de formare a stelelor. Gazul strălucitor împiedică telescoapele să capteze luminozitatea stelelor, ceva nemaivăzut până acum atât de clar.
Simulările efectuate de echipa de cercetători indică faptul că stelele acestei galaxii ar putea atinge temperaturi mai mari decât cele ale 80.000 grade Celsius, mult mai mare decât ceea ce vedem de obicei în universul nostru din apropiere, unde cele mai fierbinți stele masive ating 50.000 ° Celsius. Aceste temperaturi foarte ridicate ar fi legate de tinerețea galaxiei, aflată în primele etape de dezvoltare.
Simulări și teorii despre galaxie
Pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă în interiorul GS-NDG-9422, astronomii au efectuat simulări ale norilor de gaz galactici. Aceste simulări au arătat un comportament neobișnuit care coincide cu ceea ce a capturat Webb. Gazul strălucește atât de intens datorită emisiei de fotoni extrem de luminoși, generați de stele masive, fierbinți. Alex Cameron a exprimat că descoperirea a fost o surpriză pentru echipă, deoarece strălucirea gazului este mult mai intensă decât se așteptau pentru o galaxie de acest tip.
Fenomenul observat este similar cu ceea ce a fost prezis pentru stelele din Populația III, primele stele care s-au format în univers, deși stelele din 9422 au fost excluse ca aparținând acestui grup. Acest lucru se datorează complexității chimice prezente în galaxie, care contrazice ceea ce se așteaptă pentru o galaxie cu stele din populația III.
Mai sunt încă multe întrebări de rezolvat, cum ar fi dacă acest fenomen este comun în galaxiile tinere sau dacă 9422 este o anomalie. Astronomii continuă să caute mai multe exemple de galaxii ca aceasta, astfel încât să le poată compara și să înțeleagă mai bine cum au evoluat primele galaxii după Big Bang.
Galaxy 9422 va fi, fără îndoială, subiect de studiu pentru mulți ani de acum înainte, în timp ce oamenii de știință lucrează pentru a-i dezvălui secretele. Dar nu numai în galaxii James Webb își lasă amprenta; De asemenea, în căutarea unor exoplanete, revoluționează știința.
GJ 9827d: Lumea aburului
O altă descoperire recentă datorită lui James Webb este cea a exoplanetei GJ 9827d, care se află la aproximativ 100 de ani lumină distanță. Această planetă a fost confirmată ca prima „lumea aburului” cunoscut, un tip de exoplanetă cu o atmosferă compusă aproape în întregime din vapori de apă fervenți.
Observațiile făcute în noiembrie 2023 au permis oamenilor de știință să confirme că atmosfera acestei planete nu conține doar urme de apă, ci este practic plină de vapori. Se estimează că temperaturile din atmosfera sa sunt în jur 340 grade Celsius, care transformă toată apa în abur.
GJ 9827d a fost descoperit în 2017, dar până acum compoziția sa nu a putut fi determinată cu certitudine. Datorită combinației dintre Webb și observațiile telescopului Hubble, s-a confirmat ca aceasta exoplaneta nu este doar o planeta umeda sau una cu apa in nori, ci o lume reala in care practic intreaga sa atmosfera este formata din vapori de apa.
Implicații pentru astrobiologie
Deși condițiile de pe GJ 9827d îl fac un loc inospitalier pentru viață așa cum o cunoaștem, această descoperire este crucială pentru studiul atmosferelor exoplanetelor. Știind că este posibilă detectarea atmosferelor dense cu elemente precum apa, deschide noi uși pentru cercetare descoperirile telescopului James Webb legate de locuibilitatea planetară.
Oamenii de știință cred că aceasta este doar prima dintre multele planete cu atmosfere similare care vor fi descoperite în viitor. Acest tip de planete poate oferi informații vitale pentru a înțelege evoluția planetară și posibila locuință a lumilor din afara Sistemului nostru Solar.
Ryan Macdonald, unul dintre astronomii responsabili cu studierea exoplanetei, a spus că James Webb le permite oamenilor de știință să exploreze planete dincolo de ceea ce se visase vreodată. „Suntem în epoca de aur a explorării spațiului”, a spus el entuziasmat după publicarea descoperirii.
Cu fiecare date noi furnizate de telescopul James Webb, înțelegem mai bine diversitatea cosmosului. De la galaxii care ne provoacă conceptele anterioare până la planete cu compoziții nemaivăzute până acum, Webb nu încetează să ne surprindă. Descoperirile lui GS-NDG-9422 și GJ 9827d sunt doar începutul a ceea ce promite a fi o expansiune constantă a cunoștințelor noastre despre univers.
Aceste descoperiri ne apropie de înțelegerea primelor momente după Big Bang, a condițiilor de formare a stelelor și a evoluției sistemelor planetare. Deși este greu de prezis tot ce ne va învăța Webb în următorii ani, ceea ce este clar este că ne confruntăm cu o nouă eră a astronomiei. Fiecare observație aduce omenirea mai aproape de dezvăluirea celor mai mari secrete ale cosmosului.