În ultimii ani, Seceta s-a impus ca una dintre principalele amenințări globale, cauzând probleme grave în producția de alimente, aprovizionarea cu apă și economia globală. Din 2023, regiunile din întreaga lume s-au confruntat cu episoade de secetă persistentă, cu efecte umanitare, economice și de mediu fără precedent conform rapoartelor coordonate de organizații internaționale precum ONU, Convenția privind combaterea deșertificării și centre științifice specializate.
Experții internaționali subliniază gravitatea situațieiDeficitul de apă nu mai este temporar sau localizat, ci a devenit o amenințare cronică care avansează în tăcere și afectează atât țările dezvoltate, cât și comunitățile vulnerabile. Consecințele nu au impact doar asupra agriculturii și producției de animale, ci și asupra producției de energie, sănătății publice și stabilității sociale, în special în zonele considerate puncte critice de interes public.
Regiunile afectate: impact neuniform și efecte de domino
Raportul global elaborat de Centrul Național pentru Atenuarea Secetei din SUA (NDMC), ONU și Parteneriatul Internațional pentru Reziliență la Secetă (IDRA) se concentrează pe Africa, bazinul mediteranean, America Latină și o mare parte a Asiei ca fiind zonele cele mai afectate. Mai mult de 90 de milioane de oameni din Africa de Est și de Sud sunt expuși riscului de foamete sau strămutare din cauza combinației de secetă și conflict. În țări precum Zimbabwe, recolta de porumb de bază a scăzut cu 70%, în timp ce Zambia a înregistrat scăderi critice ale nivelului râurilor sale, declanșând pene masive de curent din cauza lipsei de debit pentru centralele hidroelectrice. Schimbările climatice intensifică severitatea secetei.
În bazinul mediteraneanEfectele au fost evidente în pierderea culturilor — cu o scădere de 50% a producției de ulei de măsline în Spania —, reducerea numărului de animale în Maroc și apariția dolinelor în Turcia din cauza supraexploatării acviferelor. Europa de Sud și Africa de Nord De asemenea, acestea suferă de pe urma valurilor de căldură istorice și a unei scăderi semnificative a rezervelor de apă, ceea ce pune în pericol securitatea alimentară și crește prețurile produselor de bază.
En America LatinăAmazonul a înregistrat minime istorice ale debitelor râurilor, cu consecințe ecologice și sociale grave, cum ar fi moartea în masă a peștilor și delfinilor aflați pe cale de dispariție, precum și perturbări ale aprovizionării cu apă potabilă. Transportul și comerțul global au fost afectate de reducerea traficului prin Canalul Panama, un nod cheie pentru comerțul maritim internațional, din cauza lipsei de apă. Schimbările condițiilor locale afectează formarea norilor și a ploii..
El Din Asia de Sud-Est Nici Statele Unite nu au scăpat de această criză: producția de culturi cheie, cum ar fi orezul, zahărul și cafeaua, a scăzut semnificativ, ceea ce a dus la creșterea prețurilor și a exacerbat problemele de securitate alimentară. În plus, intruziunea salină în delte precum Mekong a lăsat mii de familii fără apă potabilă.
El Niño și schimbările climatice: factorii care cauzează seceta extremă
Unul dintre factorii care au declanșat severitatea secetelor recente este Coincidența fenomenului El Niño cu încălzirea globalăÎn 2023 și 2024, temperaturile globale au atins valori record, prelungind perioadele de secetă și intensificând evaporarea apei din soluri și rezervoare. Acest lucru are un impact direct asupra culturilor și ecosistemelor deja vulnerabile.
În plus, încălzirea globală modifică ciclurile precipitațiilor și promovează apariția unor evenimente extreme, cum ar fi așa-numitele „rafaluri de bici”, schimbări bruște între secetă extremă și inundații, care îngreunează adaptarea și gestionarea resurselor naturale pentru agricultură. Anticiclonul și influența sa asupra secetei și temperaturilor extreme.
Repercusiuni sociale și economice: cei mai vulnerabili, cei mai afectați
La Criza secetei are un impact social foarte inegalFemeile, copiii, fermierii care practică agricultura de subzistență și vârstnicii se numără printre grupurile cele mai expuse riscului. În Africa de Est, creșterea căsătoriilor forțate, în special a fetelor, este asociată cu pierderea resurselor economice în familiile afectate. De asemenea, s-a observat o creștere a malnutriției și a ratelor de abandon școlar.
Riscurile pentru sănătate se multiplică odată cu apariția unor focare de boli precum holera, malnutriția acută și accesul limitat la apă curată. Pe plan ecologic, mortalitatea faunei sălbatice este alarmantă: de la elefanții din Zimbabwe la delfinii de râu din Amazon și hipopotamii din Botswana, seceta amenință însăși biodiversitatea.
Consecințele economice sunt, de asemenea, semnificative. Costul secetei s-a dublat din anul 2000 și se estimează că va crește cu până la 110% în următorul deceniu dacă nu se iau măsuri. Printre cele mai notabile pierderi se numără scăderea productivității agricole, întreruperile de energie electrică, creșterea prețurilor la materii prime și cheltuielile mari pentru infrastructură și sănătate publică.
