Schimbările climatice au efecte diferite în diferite locuri. Aceste efecte variază de obicei la scară largă sau în funcție de altitudine/latitudine pe tot globul. În general, schimbările climatice duc la creșterea temperaturilor, dar această creștere nu va fi aceeași peste tot.
Potrivit unui studiu, creșterea temperaturilor va afecta orașele mai mult decât mediile naturale și că, dacă rata actuală de creștere continuă, impactul valurilor de căldură asupra orașelor s-ar putea multiplica cu patru. Doriți să aflați mai multe despre această cercetare?
Efectul creșterii temperaturilor

Studiul despre modul în care temperaturile vor afecta orașele și mediile naturale a fost realizat de Universitatea din Leuven (Belgia) și au avut concluzii destul de solide pe care le-au prezentat la adunarea pe care Uniunea Europeană a Geoștiințelor o are la Viena.
Hendrik Wouters, unul dintre principalii autori ai studiului privind temperatura, a afirmat că efectele negative ale schimbărilor climatice asupra temperaturilor vor fi de două ori mai severe în orașe decât în zonele naturale. Această constatare este crucială pentru înțelegerea impactului schimbărilor climatice asupra orașelor.
Se știe deja din cercetările anterioare că efectul temperaturilor mai ridicate este mai mare în orașe decât în zonele rurale. Mai ales noaptea, apare efectul de „insulă de căldură”, care este ridicarea aerului cald prins la suprafața trotuarelor și a asfaltului, provocând o creștere a temperaturilor. Ceea ce face ca acest studiu să fie revoluționar este faptul că cuantifică, pentru prima dată, măsura în care orașele vor experimenta temperaturi mai ridicate. În plus, efectul de insulă de căldură va fi un factor cheie în aceste schimbări.
Consecințele încălzirii globale în orașe

Studiile arată că valurile de căldură sunt în creștere atât în frecvență, cât și în intensitate în orașe. Valurile de căldură duc la creșterea numărului de internări în spitale din cauza deshidratării, scăderea productivității, creșterea pagubelor aduse infrastructurii și, în cele mai extreme cazuri, la o creștere a numărului de decese. În acest context, este important să se ia în considerare și modul în care incendiile de vegetație se vor intensifica în următorii ani din cauza temperaturilor ridicate.
În acest studiu, cercetătorii au analizat modul în care efectele valurilor de căldură interacționează în orașe și medii naturale. Au folosit măsurători de temperatură din ultimii 35 de ani în Belgia și le-au comparat cu frecvența și intensitatea cu care au fost depășite limitele de temperatură. Aceste limite definesc daunele cauzate sănătății și toate aspectele menționate anterior. Pentru a afla mai multe despre situația din diferite regiuni, este util să se analizeze efectele schimbărilor climatice în alte orașe.
Prin urmare, se poate observa că, în perioada studiată, valurile de căldură au fost mult mai intense în orașe decât în zonele rurale. Se preconizează că această situație se va agrava în viitor, subliniind necesitatea investițiilor în infrastructura verde pentru a aborda aceste situații.
Viitorul viitor

Odată ce au ajuns la concluziile cercetării lor, s-au concentrat pe efectuarea de estimări despre ce se va întâmpla în viitor. Aceste estimări se bazează pe simulări create folosind modele computerizate. Aceste estimări prevăd că, pentru perioada 2041-2075, impactul căldurii în orașe va fi de patru ori mai mare decât în zonele rurale.
Cercetătorii clarifică faptul că aceste estimări corespund unui scenariu pe termen mediu și recunosc că numeroși factori ar putea afecta calculul, cum ar fi o reducere drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră sau o oprire a creșterii urbane. În acest context, este esențial să înțelegem modul în care încălzirea globală afectează sănătatea publică.
Cel mai rău scenariu pentru valuri de căldură extremă ar implica o creștere de până la 10 grade Celsius a nivelurilor de alertă, care ar dura 25 de zile pe parcursul verii. Cu toate acestea, dacă emisiile de gaze cu efect de seră ar fi reduse, situația ar fi similară cu cea pe care o trăim acum.
Cu toate acestea, se încearcă referirea la nevoia care există pentru ca orașele să își reproiecteze structura și managementul pe baza schimbărilor climatice. De exemplu, cu un design vertical al orașului, reducând emisiile de gaze cu efect de seră sau folosind o infrastructură mai puțin poluantă. Acestea sunt linii directoare pentru reducerea efectelor valurilor de căldură.