În adâncurile Atlanticului de Nord, la câteva sute de kilometri de coasta Galiciei, se află unul dintre cele mai mari depozite de deșeuri Deșeurile nucleare ale EuropeiAceastă moștenire, o consecință directă a vechilor practici industriale și nucleare din mai multe țări europene, a rămas relativ uitată până de curând, când o expediție științifică franceză a început să facă lumină asupra stării actuale a acestor reziduuri și a posibilei lor expuneri. impactul asupra mediului marin.
Vestea descoperirilor a generat o profundă îngrijorare în rândul autorităților, organizațiilor de mediu și cetățenilor, care cer... mai multe informații și măsuri clare pentru monitorizarea și studierea efectelor a acestor deșeuri. Imaginea a mii de butoaie abandonate sub mare evidențiază magnitudinea unei probleme care este încă predominantă și este acum studiată cu instrumente și tehnologii mult mai avansate decât în deceniile trecute.
O moștenire îngropată pe mare: originea scurgerilor
Între sfârșitul anilor 1990 și XNUMX, peste 200.000 de barili de materiale radioactive au fost aruncate pe fundul Gropii Atlanticului, la adâncimi care atingeau 4.500 de metri. Țări precum Regatul Unit, Olanda, Belgia, Elveția, Franța, Germania și Italia Aceștia au recurs la practica de a-și elimina deșeurile nucleare în apele internaționale, adesea fără protocoale reale de monitorizare.
Aceste deversări, efectuate sistematic timp de decenii, au transformat zona într-un adevărat cimitir nuclear submarinMajoritatea acestor deșeuri provin din instalații civile, laboratoare și produse secundare ale utilizării energiei nucleare, deși compoziția exactă și starea conținutului butoaielor rămân un mister pentru știința actuală.
Primele descoperiri ale expediției franceze și progresele științifice
În iunie 2025, o expediție condusă de Centrul Național Francez pentru Cercetare Științifică (CNRS) a desfășurat nava oceanografică Atalante în zonă. Pentru a face față acestei provocări, echipa are Robotul subacvatic UlyX, echipate cu sisteme sonare avansate și camere capabile să funcționeze la adâncimi mari. În doar câteva săptămâni, echipa a localizat și cartografiat deja Peste 2.000 de butoaie distribuite pe o suprafață de 120 de kilometri pătrați, deși această zonă reprezintă doar o mică parte din totalul deșeurilor scufundate estimate.
Misiunea, care implică oameni de știință din diverse specialități, constă în colectarea de probe de apă, nămol marin și faună, căutând... dovezi ale radioactivității și posibile efecte asupra ecosistemului Ape adânci. Până în prezent, cei responsabili de studiu nu au detectat niveluri îngrijorătoare de radioactivitate la suprafață, deși avertizează că analizele detaliate de laborator și scufundările viitoare vor oferi date mai precise. A doua fază a proiectului prevede o abordare mai directă a butoaielor și utilizarea noilor tehnologii pentru a preleva probe specifice în punctele cele mai critice.
Impact social, presiune instituțională și cerințe politice
Progresul anchetei a reaprins îngrijorarea atât a autorităților regionale, cât și a celor statale. Xunta din Galicia a solicitat toate informațiile disponibile de la guvernul central, în timp ce deputații europeni din diferite partide au adresat întrebări Comisiei Europene cu privire la natura exactă și impactul potențial al deșeurilor.
El Consiliul de securitate nucleară Spania a raportat că nu s-au observat creșteri semnificative ale radioactivității pe coastele galiciane și cantabrice și a subliniat că Spania nu a efectuat nicio descărcare de gestiune în zonă și nici nu are responsabilitate directă pentru acestea. Cu toate acestea, această situație nu a diminuat îngrijorarea, iar nivelul regional insistă asupra necesității unei o mai mare transparență și monitorizare a rezultatelor expediției științifice.
Greenpeace și rolul societății civile
Organizații de mediu precum Greenpeace Aceștia denunță riscul acestor scurgeri de zeci de ani și cer ca atât Uniunea Europeană în calitate de Guvern Spaniol să ia măsuri concrete în această privință. Acțiunea navei Sirius În 1982, odată cu participarea navelor galiciane pentru a preveni alte deversări, a marcat un punct de cotitură în gradul de conștientizare a publicului și presiunea internațională împotriva acestui tip de deversare. Această mobilizare a determinat guvernul olandez să înceteze deversările și a pus bazele unor acorduri internaționale precum... Convenția OSPAR (1992) și Convenția de la Londra (1993), care astăzi interzic deversările radioactive în mare.
Deșeurile deja depozitate rămân pe fundul mării, iar lipsa unui efort coordonat de cercetare și îndepărtare este un motiv de îngrijorare. Ultima expediție franceză a evidențiat încă o dată pericolele... deșeuri nucleare submerse și necesitatea cooperării internaționale pentru a aborda această provocare.
Persistența acestor deșeuri nucleare în Atlantic reprezintă o problemă de mediu, politică și socială. Comunitatea galiciană și numeroase instituții europene își exprimă acum îngrijorarea, forțând o regândire a gestionării și monitorizarea acestor vechi gropi de gunoiÎntre timp, știința avansează încet pentru a înțelege consecințele reale pe care le-au avut și le continuă să aibă asupra ecosistemului marin.
