Fenomenul de încălzirea globală Este un proces firesc, dar ceea ce este alarmant este accelerarea acestui fenomen în ultimele decenii. Potrivit datelor de la NASA, 2016 a fost cel mai tare an înregistrat. Anul acesta a depășit cifrele din 2014 și 2015, realizând un nou record pentru temperatura medie globală.
Pentru a înțelege amploarea acestei probleme, este esențial să observăm tendința temperaturii de la Revoluția Industrială, când temperaturile au început să fie înregistrate mai precis. Graficul oferit de NASA arată cum temperatura medie a crescut, a crescut 1.38 grade Celsius până în prezent. Această creștere ne aduce mai aproape de obiectivul de 1.5 ºC care a fost înființată în timpul Convenției Climatice de la Paris din 2015.
Oamenii de știință avertizează că planeta se încălzește într-un ritm care face puțin probabil să rămână sub acest prag critic. Gavin Schmidt, director al Institutul Goddard pentru Studii Spațiale NASA, subliniază că, pentru a evita depășirea acestui prag, este esențială reducerea rapidă a emisiilor de dioxid de carbon.
În ultimul secol, creșterea temperaturii globale a fost De 10 ori mai rapid comparativ cu rata de încălzire din ultimii mii de ani. Experții prevăd că în timpul secolului curent se va produce cel puțin încălzirea globală De 20 ori mai rapid decât media istorică.
Consecințele încălzirii globale sunt alarmante. Unul dintre cele mai critice efecte este topirea polilor, ceea ce duce la creșterea nivelului mării. Acest fenomen pune în pericol mii de oameni și diverse specii care trăiesc în zone joase. Se estimează că nivelul mării ar putea crește în jur 90 centimetri în cursul acestui secol, putând chiar depăși 20 de metri în secolele următoare. Acest lucru ar accelera, fără îndoială, așa-numita „a șasea extincție în masă” a diferitelor specii.
El schimbările climatice, care afectează deja toate regiunile Pământului, este cauzată în principal de activitățile umane, cea mai proeminentă fiind arderea combustibililor fosili. Această activitate eliberează gaze cu efect de seră care acționează ca o pătură pentru a capta căldura soarelui, crescând astfel temperaturile de pe planetă.
Potrivit unui raport recent publicat de un grup de peste 50 de oameni de știință, încălzirea globală a avansat cu o rată de 0.26 grade Celsius pe deceniu, aceasta fiind cea mai mare rată înregistrată. Acest raport, corespunzând celui de-al doilea raport anual intitulat „Global Climate Change Indicators”, a relevat că încălzirea medie în ultimul deceniu (2014-2023) a fost 1.19 ° C, o creștere față de 1.14 ° C observate în perioada anterioară 2013-2022.
Impactul schimbărilor climatice este palpabil: au fost observate modificări ale tiparelor de precipitații, creșterea nivelului mării și topirea ghețarilor și a calotelor glaciare. Acest lucru a dus, de asemenea, la o creștere a evenimentelor meteorologice extreme, care afectează milioane de oameni în diferite părți ale lumii, așa cum se precizează în raportul Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC).
Cauzele încălzirii globale
- Emisii de gaze cu efect de seră: Principalele surse de emisii sunt activitățile umane, cum ar fi agricultura și utilizarea combustibililor fosili.
- Defrișări: Tăierea copacilor eliberează carbon stocat și scade capacitatea planetei de a absorbi CO2.
- Industrii și transport: Sectoare care contribuie semnificativ la creșterea emisiilor, în special vehiculele care funcționează cu combustibili fosili.
- Productia de mancare: Include emisiile de metan de la animale și utilizarea îngrășămintelor chimice.
Creșterea temperaturii globale are multiple cauze, dintre care multe sunt interdependente. Producerea de energie este unul dintre cei mai mari vinovați ai emisiilor de gaze cu efect de seră. Cea mai mare parte a energiei electrice din lume este încă produsă prin arderea cărbunelui sau a gazului, eliberând cantități mari de dioxid de carbon și protoxid de azot.
În prezent, doar puțin peste un sfert din energie electrică este generată din surse regenerabile, ceea ce demonstrează că mai este un drum lung de parcurs către durabilitate.
Pe lângă generarea de energie, producția și defrișarea pădurilor pentru a converti aceste terenuri în terenuri agricole contribuie, de asemenea, în mod semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră. Pe de altă parte, în sectorul transporturilor, deoarece majoritatea camioanelor, navelor și aeronavelor funcționează cu combustibili fosili, acestea sunt, de asemenea, responsabile pentru o mare parte a emisiilor globale de CO2.
Obiceiurile de consum ale populației afectează și schimbările climatice. De la utilizarea energiei în case până la producția de alimente, fiecare decizie pe care o luăm poate influența încălzirea globală. Un stil de viață nesustenabil și consumul excesiv de bunuri materiale cresc amprenta de carbon umană pe planetă.
Este important de menționat că intervenția umană a dus la un punct în care procesele naturale nu pot contracara încălzirea. Concentrația gazelor cu efect de seră în atmosferă a depășit nivelurile istorice, iar dacă nu se iau măsuri urgente, consecințele ar putea fi devastatoare.
Consecințele schimbărilor climatice
Consecințele încălzirii globale sunt diverse și afectează toate aspectele vieții de pe Pământ. Unele dintre cele mai semnificative includ:
- Topirea ghețarului: Creșterea temperaturii provoacă topirea ghețarilor, ceea ce, la rândul său, contribuie la creșterea nivelului mării.
- Inundații: Orașele de coastă sunt expuse riscului de inundații mai frecvente din cauza creșterii nivelului mării.
- Schimbarea modelelor climatice: Clima se schimbă, afectând producția agricolă și ecosistemele naturale.
- Criza migrației: Se estimează că milioane de oameni vor fi forțați să-și părăsească casele din cauza schimbărilor climatice și a creșterii nivelului mării.
Pe măsură ce planeta continuă să se încălzească, evenimentele meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, secetele și furtunile severe, vor deveni mai frecvente. Acest lucru va afecta nu numai flora și fauna, ci și sănătatea umană, crescând incidența bolilor și problemelor asociate cu condițiile meteorologice extreme.
Proiecțiile indică faptul că, dacă nu sunt implementate măsuri eficiente, ne-am putea confrunta cu o creștere a nivelului mării de peste un metru pentru 2100. În cel mai rău caz, unele regiuni ar putea atinge o creștere de cinci metri până în 2150. Acest lucru prezintă un risc iminent pentru mai multe țări și regiuni, precum Tuvalu, care ar putea dispărea complet.
NASA a subliniat, de asemenea, că nivelul mării a crescut în medie nouă centimetri în ultimii 30 de ani. Această creștere nu numai că pune în pericol regiunile de coastă, ci afectează și disponibilitatea apei dulci, care este vitală pentru agricultură și viața de zi cu zi a milioane de oameni.
Această perspectivă necesită acțiuni concertate la nivel global. Este imperativ ca liderii mondiali să dezvolte strategii eficiente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, adoptând politici care promovează durabilitatea și conservarea.
Situația încălzirii globale și a schimbărilor climatice nu este ceva ce putem ignora. Deciziile pe care le luăm astăzi vor influența viitorul planetei noastre și al generațiilor viitoare. Fiecare efort pe care îl facem pentru a atenua aceste efecte va fi crucial pentru a asigura un viitor viabil și sănătos pentru toți.
