De la origini, corpul uman a trebuit să se adapteze și să se întărească în fața diverselor habitate și condiții. Cu toate acestea, întrebarea care se pune este: vor reuși europenii să se adapteze la încălzirea globală? Un studiu publicat în Scientific Reports, condus de savantul Marie McIntyre de la Universitatea din Liverpool, indică faptul că amenințarea agenți patogeni — adică viruși, bacterii, ciuperci și alte microorganisme — ar putea crește în Vechiul Continent în următorii ani. Ce viitor ne așteaptă?
Fiecare regiune a lumii este predispusă la diferite boli și, pe măsură ce temperatura medie globală continuă să crească, Agenții patogeni încep să colonizeze zone care anterior erau prea reci pentru ei.. Un bun exemplu este țânțarul tigru, care a sosit în Spania în urmă cu un deceniu și este responsabil de boli precum dengue, chikungunya și febră galbenă, infecții care anterior erau străine acestei regiuni. Dar pentru asta nu trebuie să ne îngrijorăm.
Cercetătorii au revizuit documente privind 100 de agenți patogeni umani și alți patogeni la animalele domestice prezenți în Europa, ajungând la concluzia că Bolile transmise de insecte și căpușe sunt cele mai sensibile la climă.
După cum explică McIntyre, „Deși s-a găsit o legătură clară între schimbările climatice și bolile infecțioase, anterior ne-a lipsit o înțelegere clară a amplorii acestor efecte și a bolilor care ar fi cele mai afectate. Sensibilitatea la climă a agenților patogeni este un indicator crucial, ceea ce înseamnă că Evaluarea agenților patogeni sunt cei mai sensibili la climă și la caracteristicile acestora devine vitală pentru pregătirea pentru viitor.“.
Viitorul în Europa poate fi complex și problematic.
Dacă doriți să citiți întregul studiu, faceți clic aici.
Condițiile meteorologice și impactul lor asupra sănătății
În Europa, încălzirea globală are repercusiuni grave asupra sănătății publice. Condițiile meteo se schimbă rapid, ceea ce face Bolile emergente și infecțiile deja cunoscute au potențialul de a se răspândi geografic. Acest lucru se întâmplă din cauza mai multor factori:
- cresterea temperaturii: Temperaturile mai ridicate pot prelungi sezonul de transmitere a multor boli infecțioase.
- Mobilitate vectorială: Organisme precum căpușele și țânțarii se pot muta în noi zone pe măsură ce clima devine mai favorabilă pentru ele.
- Condiții de umiditate și secetă: Schimbările în tiparele de precipitații pot promova proliferarea agenților patogeni în apă sau sol.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a avertizat cu privire la creșterea bolilor precum febra dengue și febra West Nile în Europa. Potrivit unui raport din 2023, schimbările climatice extind distribuția acestor boli în zonele în care cazurile nu erau raportate anterior. De exemplu, cel лихорадка денге, care odinioară era exclusiv pentru climatele tropicale, se extinde în regiuni europene precum sudul Spaniei. De asemenea, este important să se ia în considerare modul în care cresterea temperaturii influenţează răspândirea acestor patologii.
Agenți patogeni sensibili la climă
Cercetările indică faptul că Aproape 66% dintre agenții patogeni analizați sunt sensibili la variațiile climatice, unde factori precum temperatura și umiditatea joacă un rol fundamental. Boli transmise de vectori, cum ar fi dengue, chikungunya și leptospiroza, prezintă o sensibilitate ridicată la condițiile meteorologice, indicând un risc crescut de focare în viitorul apropiat.
Tantari din genul aedes, care sunt principalii vectori ai dengue, s-au dovedit a fi deosebit de adaptabile la schimbările climatice. Prin urmare, acest lucru va crește riscul apariției focarelor și povara bolilor transmise de aceste insecte în Europa. Acest lucru evidențiază necesitatea unei acțiuni imediate pentru prevenirea controlul riscurilor asociate schimbărilor climatice. În plus, este important să luăm în considerare cum adaptarea plantelor la schimbările climatice ar putea influența indirect răspândirea acestor agenți patogeni.
Impact asupra sănătății publice
Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății publice în Europa se manifestă pe mai multe fronturi:
1. Afectiuni respiratorii: Creșterea în condiții precum astmul datorită deteriorării calității aerului cauzată de căldura extremă.
2. Boli cardiovasculare: Stresul termic poate exacerba aceste condiții, ducând la creșterea mortalității în timpul valurilor de căldură.
3. Insecuritate alimentară: Condițiile meteorologice nefavorabile afectează producția agricolă, ducând la accesul limitat la alimente proaspete și hrănitoare.
4. Sănătate mentală: Creșterea evenimentelor meteorologice extreme poate duce la anxietate, depresie și alte probleme de sănătate mintală în rândul populației.
Valurile de căldură devin din ce în ce mai dese și mai severe. Combinată cu îmbătrânirea populației și urbanizarea, acest lucru a expus un risc considerabil mai mare pentru comunitățile cele mai vulnerabile. Potrivit raportului OMS, în unele cazuri, decesele cauzate de căldură sunt de două ori mai frecvente în rândul femeilor decât în rândul bărbaților, evidențiind disparitățile de gen în sănătate. The adaptarea la aceste provocări este esențială pentru sănătatea publică și trebuie să ia în considerare impactul
Măsuri de prevenire și adaptare
Pentru a atenua impactul schimbărilor climatice asupra sănătății publice, este esențial să se implementeze un set de strategii:
– Trebuie dezvoltate planuri de acţiune în domeniul sănătăţii publice care răspund la valurile de căldură și la focarele de boli. Aceasta include crearea de spații verzi în zonele urbane pentru a ajuta la temperatură moderată.
- The educație și conștientizare a populației privind riscurile asociate bolilor transmise prin vectori este esențială. Comunitatea trebuie să știe cum să se protejeze și să prevină aceste infecții.
– Investește în cercetare si monitorizare Înțelegerea comportamentului agentului patogen și a relației acestuia cu schimbările climatice este esențială pentru prezicerea și răspunsul la viitoarele focare. Pe măsură ce ne confruntăm cu o creșterea incendiilor forestiere, monitorizarea efectelor asupra sănătății publice devine mai importantă.
– Colaborarea între guverne, sectoarele de sănătate publică și organizațiile internaționale este necesară pentru a partaja date și strategii eficiente.
O abordare colaborativă poate ajuta la crearea de soluții eficiente și durabile care protejează comunitățile vulnerabile și întăresc rezistența la schimbările climatice.
Adaptarea la aceste noi provocări necesită nu numai schimbări în politicile de sănătate, ci și un angajament global față de sustenabilitate și acțiunea climatică. Sănătatea comunităților noastre și viitorul nostru depind de deciziile pe care le luăm astăzi pentru a aborda încălzirea globală.
